Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din Călărășeuca este situată în rezervaţia naturaă Calarașovca la 5-6 km de oraşul Otaci şi include malul drept abrupt al rîului Nistru şi rîpa de la Calaraşovca cu adîncimea de 150 m. Mănăstirea este situata la ieşirea din defileu şi este împrejmuită din 3 părţi de stînci şi pădure. În vîrful uneia dintre stînci de deasupra mănăstirii poate fi văzut schitul-peşteră şi crucea instalată alături de el. Mănăstirea din Călărășeuca este un locaș de maici. Nu se cunoaşte data exactă a întemeierii mănăstirii. Conform legendei, în peştera din preajma locaţiei actualei mănăstiri trăia un călugăr sihastru, care a fondat un schit monahal.  Se presupune că la sfîrşitul secolului XVI – începutul secolului XVII aici a fost ridicată prima biserică din lemn. Catastifele cu numele călugărilor erau ţinute din anul 1648, însă în 1944, în timpul operaţiilor militare au fost distruse.

 

În anul 1747 Maria Cantacuzino dăruieşte schitului pămînt din votcina sa. În 1780 cu ajutorul lui Marcu Donici din Movilău, care a primit binecuvîntarea Patriarhului Ierusalimului Avraam, a fost ridicată biserica din piatră, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, care a fost sfinţită în 1782. Patriarhul i-a acordat lui Marcu Donici titlul viager de administrator şi stareţ al schitului. Schitul Călărăşeuca a fost subordonat mănăstirii Sf.Sava din Iaşi, care la rîndul ei era închinată mănăstirii Sfîntului Mormînt din Ierusalim.  După moartea lui M.Donici, în 1809, mănăstirea Sf.Sava a trimis ca egumen la Călărăşeuca pe ieromonahul Lazăr, care urma să plătească anual mănăstirii Sf.Sava cîte 100 de lei.